Ziua Internațională de Conștientizare asupra Risipei și Pierderilor Alimentare, marcată la 29 septembrie 2026, constituie un apel global la acțiune pentru reducerea risipei de hrană și protecția resurselor naturale.
Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți subliniază necesitatea unor obiceiuri de consum responsabile și a unui efort comun al întregului lanț agroalimentar pentru combaterea acestui fenomen.
Dincolo de confortul cotidian al accesului la alimente proaspete, semipreparate sau preparate timp de 24 de ore/7 zile pe sătămână furnizate de o multitudine de comercianți, trebue să analizăm, însă, impactul real al deciziilor noastre de cumpărare. În fiecare an, Uniunea Europeană generează o cantitate uriașă de peste 58 de milioane de tone de deșeuri alimentare, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 129 de kilograme de mâncare aruncată anual de fiecare locuitor. Această realitate este cu atât mai dureroasă cu cât datele statistice ne arată o contradicție socială profundă, în condițiile în care aproape 42 de milioane de cetățeni europeni nu își pot permite o masă de calitate o dată la două zile. Valoarea de piață a alimentelor care ajung la gunoi în spațiul comunitar este estimată la astronomica sumă de 132 de miliarde de euro în fiecare an.
În acest peisaj îngrijorător, România ocupă un loc fruntaș în topul risipei alimentare, situându-se pe poziția a cincea la nivel european, cu o cantitate estimată la 3,4 milioane de tone de mâncare aruncate anual, echivalentul a peste 181 de kilograme pe cap de locuitor. Pentru noi, Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți United/ Consumatorii Uniți, aceste cifre nu reprezintă doar statistici seci, ci un semnal de alarmă major privind ineficiența gestionării bugetelor de către consumatori și o invitație directă la o schimbare profundă de paradigmă în comportamentul de consum.
Organizația Națiunilor Unite a desemnat această zi pentru a promova eforturile globale destinate atingerii Obiectivului de Dezvoltare Durabilă 12.3, care vizează înjumătățirea risipei de alimente pe cap de locuitor până în anul 2030. Tema centrală din acest an subliniază potențialul transformator al reducerii pierderilor de hrană, un demers capabil să genereze un triplu câștig: îmbunătățirea securității alimentare, diminuarea presiunii asupra resurselor naturale și stimularea creșterii economice prin reducerea cheltuielilor inutile. În acest context, managementul eficient al resurselor în propria casă nu mai este doar o opțiune morală, ci o necesitate financiară certă.
Aruncarea mâncării înseamnă, în mod direct, aruncarea banilor munciți. Risipa din casele noastre este determinată de o serie de factori comportamentali și sistemici bine identificați. Printre aceștia se numără depozitarea necorespunzătoare a alimentelor în frigidere sau cămări, planificarea defectuoasă a meselor și a cumpărăturilor, dar și reacția impulsivă la strategiile comerciale din magazine, cum sunt ofertele de tipul „cumperi unul, primești unul gratis”. Aceste promoții ne încurajează adesea să achiziționăm cantități mult mai mari decât avem nevoie în realitate, generând un fals sentiment de economie care se transformă ulterior în pierdere curată, pe măsură ce produsele neconsumate expiră și ajung la coșul de gunoi.
Lupta împotriva risipei alimentare a început să capete contur și în România prin rețele de sprijin reciproc care demonstrează cum surplusul de hrană poate deveni o resursă valoroasă pentru întreaga comunitate. Un exemplu remarcabil este activitatea Federației Băncilor pentru Alimente, o structură extinsă în marile orașe din țară care colectează de la producători, procesatori și retaileri alimentele care nu mai pot fi comercializate din motive estetice sau logistice, dar care sunt perfect sigure pentru consum. Aceste produse sunt redistribuite gratuit către sute de organizații caritabile, ajungând la sute de mii de persoane aflate în situații vulnerabile.
Ghid de bune practici: sfaturi esențiale pentru consumatori
Pentru a vă proteja eficient bugetul familiei și pentru a reduce amprenta deșeurilor în propria gospodărie, Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți vă propune un set de reguli practice, ușor de integrat în rutina zilnică:
- Planificați meniurile și faceți liste stricte: Înainte de a pleca la supermarket, verificați cu atenție frigiderul și cămara. Stabiliți mesele pentru următoarele zile și notați doar ingredientele care vă lipsesc, refuzând să cumpărați produse în afara listei, indiferent de promoțiile afișate la raft.
- Înțelegeți corect marcajele de expirare: Învățați diferența dintre etichete. Mențiunea „expiră la data de” (use by) este aplicată pe alimentele foarte perisabile și indică o limită strictă de siguranță medicală, în timp ce „a se consuma de preferință înainte de” (best before) se referă la calitatea optimă a produsului, însemnând că alimentul mai poate fi consumat în siguranță și după acea dată dacă a fost depozitat corect.
- Organizați frigiderul pe principiul rotației: Aplicați regula „primul intrat, primul ieșit”. Așezați produsele cumpărate recent în spatele rafturilor, iar alimentele care trebuie consumate mai repede în față, la vedere, pentru a evita degradarea lor neobservată.
- Folosiți congelatorul ca pe un instrument de salvare: Dacă realizați că ați gătit o cantitate prea mare de mâncare sau că aveți ingrediente pe care nu le puteți consuma în timp util, porționați-le și puneți-le la congelator. Aceasta este o metodă excelentă de a conserva nutrienții și de a asigura o masă rapidă pentru zilele aglomerate.
- Gătiți creativ cu ajutorul resturilor: Nu aruncați bucățile rămase de la friptură, legumele ușor ofilite sau brânzeturile începute. Toate acestea pot deveni baza unor preparate noi și delicioase, cum ar fi o budincă, o supă cremă, o omletă consistentă sau o tartă sărată, reducând astfel necesitatea de a cumpăra noi ingrediente.
- Gătiți și împărțiți în comunitate: Atunci când pregătiți porții mai mari, invitați prietenii, vecinii sau membrii familiei la masă, ori oferiți-le pachete cu mâncare. Această practică nu doar că previne deteriorarea surplusului de hrană, dar întărește legăturile comunitare și oferă inspirație reciprocă pentru diversificarea meniurilor casnice.
Prin adoptarea acestor comportamente responsabile și prin aplicarea principiilor pe care le promovăm în cadrul Asociației Consumers, fiecare dintre noi poate deveni un consumator informat, capabil să obțină maximum de valoare din resursele de care dispune, protejând în același timp mediul înconjurător și stabilitatea financiară a propriei case.