Criza din 2008, prima criză financiară globală prin care a trecut România după 1989, ar fi trebuit să se soldeze cu învățătura că datoriile nu sunt un substitut pentru venit. Acest lucru se aplică, desigur, atât persoanelor fizice, cât și statului și companiilor. În ceea ce privește îndatorarea populației, ratele mici ale împrumuturilor în valută din ultima perioadă, au făcut ca datoriile acumulate de gospodării să pară a fi gestionabile. De altfel, mulți dintre cei care au ales împrumuturile ipotecare sau de consum în valută, au mizat pe faptul că dobânda mai mică față de creditele în lei va face ca ratele lunare să fie suportabile, chiar dacă erau conștienți de creșterea treptată a cursului valutar. Pentru că, da, este o realitate, în cei 30 de ani de economie de piață, au existat perioade scurte și rare în care leul s-a apreciat față de valutele forte.
Cu toate acestea, ceea ce puțini au luat în considerare, iar aici ne referim atât la consumatori, cât și la instituțiile financiare, a fost o scădere bruscă sau chiar dispariția veniturilor, așa cum se întâmplă în aceste nefaste zile de pandemie pentru un număr mare de persoane.
Deși s-a luat decizia de relaxare a măsurilor din de prevenire a răspândire a infecțiilor cu Covid-19, situația unui reviriment economic este incertă. Datele privind numărul noilor îmbolnăviri venite din țările care au decis mai devreme ieșirea din lockdown nu sunt chiar încurajatoare. De asemenea, prognozele evoluției economiilor naționale și a celei mondiale nu sunt dintre cele mai optimiste. De aceea, urmărim acum două crize care se suprapun: în timp ce pe fundal se desfășoară pandemia corona virusului , în paralel apare și spectrul crizei economice, cu amenințările ei pentru economia noastră bazată pe consum finanțat prin datorii.
Prin Ordonanța 37/2020, guvernul a adoptat măsurile pentru un moratoriu al datoriilor cu până la nouă luni, iar, din datele anunțate de bănci, rezultă că un număr mare de consumatori au ales această soluție. Deja băncile mari anunță acum, la sfârșitul perioadei în care se puteau depune cererile, zeci de mii de cereri depuse și acceptate. Tipurile de credit pentru care se poate acorda suspendarea la plata a ratelor sunt: creditele de nevoi personale, credit nevoi personale cu refinanțare, creditele de nevoi personale garantate cu ipoteca, creditele imobiliare, inclusiv Prima Casa, cele accesate prin carduri de cumpărături (card de credit) și carduri cu descoperit de cont (over draft).
Chiar dacă instrumentul cu efect imediat, pentru datornicii români, îl reprezintă amânarea ratelor la credite conform cu Ordonanța 37/2020, după ce se va scurge perioada de suspendare, dacă bugetele gospodăriilor nu s-au îmbunătățit, e foarte posibil că acestea vor deveni falimentare, ceea ce înseamnă că vom asista la o avalanșă de executări silite și la o cascadă de cereri de dări în plată care vor inunda literalmente instanțele din țara noastră.
În această situație s-ar putea afla sute de mii de familii din România, dacă avem în vedere că numărul contractelor de muncă încetate de la instituirea stării de urgență se apropie de 350.000, în timp ce peste 891.000 de contracte de muncă individuale au fost suspendate, conform datelor publicate miercuri de Ministerul Muncii. Angajații cu contracte de muncă încetate nu beneficiază de șomajul tehnic suportat de stat. Angajații cu contracte de muncă suspendate beneficiază de ajutorul de șomaj tehnic suportat de stat și, cel puțin, teoretic, speră să-și reia activitatea anterioară la ieșirea din șomajul tehnic.
Cum a fost posibil, totuși, ca un număr atât de mare de persoane să nu mai poată face față ratelor la credite? Răspunsul îl primim dacă ne uităm la modul în care au evoluat reglementările privind acordarea de credite către populație, de la o condiții destul de relaxate în perioada de avânt al creditării de la începutul anilor 2.000 și până la ultimele măsuri, mult mai pline de prudență, adoptate la începutul lui 2019.
Pentru consumatorii care au accesat credite în perioada de dinainte de criza economică din 2008 și până în 2012, gradul de îndatorare putea ajunge până la 70% din venitul net lunar, ba chiar, pentru anumite tipuri de credite nu exista nicio reglementare. Practic, perioada în care gospodăriile din România s-au îndatorat cel mai mult a durat până în 2012, moment în care, pentru a preveni dezastre precum cele din apogeul crizei din 2008, Banca Națională a României a început să înăsprească treptat. Conform Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 17/2012, împrumutătorii stabileau în cadrul reglementărilor proprii, în concordanță cu profilul și strategia lor de risc, cel puțin următoarele (…) f) nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferențiate pe categoriile de clientelă, pe destinația creditului (de exemplu, credit de consum, credit pentru investiții imobiliare), pe tipul creditului (defalcat în funcție de moneda de exprimare sau, după caz, de indexare, de tipul dobânzii, respectiv fixă ori variabilă, de termenul de acordare a creditului și de comportamentul clientului în legătură cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garanției), în cazul creditelor de consum, nivelurile maxime admise pentru gradul total de îndatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea în considerare a riscului valutar, a riscului de rată a dobânzii și a riscului de diminuare a veniturilor eligibile disponibile pe perioada de derulare a creditului.
Tot în Regulamentul BNR 17/2012, se specifica, în Capitolul III, Art. 12 (2) ”la fundamentarea nivelurilor maxime admise pentru gradul total de îndatorare în cazul creditelor de consum se vor utiliza următoarele valori:
a) pentru șocul pe curs de schimb - 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD. În cazul celorlalte valute se utilizează valoarea aferentă CHF. În cazul în care venitul solicitantului și creditul solicitat sunt exprimate în două monede străine diferite, pentru șocul pe curs de schimb se utilizează maximul dintre șocurile celor două valute față de moneda națională;
b) pentru șocul pe rata dobânzii - 0,6 puncte procentuale pentru toate monedele;
c) pentru șocul pe venit: în cazul veniturilor de natură salarială - 6%; pentru celelalte categorii de venituri împrumutătorii utilizează coeficienții de ajustare menționați la lit. d) și g) de la alin. 1).
(3) Prevederile prezentului articol privind riscul valutar se aplică numai pentru partea de finanțare pentru care clientul nu dovedește că dispune de venituri în valuta creditului sau indexate la valuta creditului. Prevederile privind riscul de rată a dobânzii nu se aplică în cazul creditelor cu dobândă fixă.”
Practic, erau prevăzute anumite ”șocuri” care puteau afecta gradul de îndatorare al debitorului, dar, s-a dovedit curând, că acestea puteau fi mult mai mari, dacă ne amintim de creșterea bruscă a cursului francului elvețian de la începutul lui 2015. Motiv pentru care, din nou BNR a reglementat și mai strict prevederile prudențiale de acordare a creditelor către populație. Prevederile Regulamentului 17/2012 au fost abrogate începând cu 2019, când au fost impuse noi reguli privind creditarea persoanelor fizice.
Conform Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare, cu modificările și completările ulterioare, modificat de la 1 ianuarie 2019, , nivelul maxim al gradului de îndatorare pentru persoanele fizice este de 40% din venitul net la creditele în lei și 20% la cele în valută. Gradul total de îndatorare se determină ca pondere a obligațiilor totale lunare de plată raportate la venitul net lunar. Rata maximă de îndatorare este majorată cu 5 puncte procentuale pentru creditele aferente achiziționării primei locuințe ce urmează a fi ocupată de debitor. Regulamentul se aplică atât instituțiilor bancare, cât și IFN.”
Din păcate, cu toate aceste restrângeri în acordarea creditelor, populația a avut în continuare apetit pentru credite (în ultima vreme creștea îndatorarea în special prin accesarea cardurilor de credite – produse care sunt din categoria creditelor de consum, dar, dintre cele mai scumpe și destul de riscante, deoarece cei mai mulți dintre deținători înțeleg cu greu cum funcționează calculul sumei minime de plată lunare pentru a nu plăti costuri exagerate pentru aceste carduri.
Va urma o perioadă destul de grea pentru populația României, nu doar pentru cea îndatorată la bănci, deoarece inclusiv susținerea traiului zilnic și plata facturilor ar putea să fie împovărătoare, mai ales că, oricum, în România, un procent destul de mare de populație (mai mult de 25% din populație era expusă riscului de sărăcie sau de excluziune financiară în 2019.
Deocamdată, pentru consumatorii care simt că nu pot face față poverii ratelor la împrumuturi, ar fi de dorit să apeleze din timp la măsuri de restructurare a creditelor până la un nivel suportabil și să facă tot posibilul să agreeze cu creditorii o re-scadențare a plăților, astfel încât să nu ajungă în incapacitate de plată. Ar fi bine să aibă în vedere inclusiv apelarea la procedura insolvenței persoanelor fizice. Din considerente care țin de protecția socială, guvernul ar trebui să facă comisiilor de insolvență la nivel central și teritorial prevăzute de Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, pentru că traiul dus de pe o zi pe alta prin împrumuturi rescadențate, prin aranjamente individuale cu creditorii și carduri de credit, nu este o înlocuire a unei politici sociale eficiente, ci doar o rostogolire a datoriilor și o agonie financiară.
Chiar dacă există și posibilitatea dării în plată a unor bunuri imobile cu destinația de locuințe, în forma nouă promulgată ieri, totuși, ea, de cele mai multe ori, s-a dovedit a nu fi nici pe departe o procedură rapidă și nici cu succes sigur pentru debitor, mai ales că are o fază litigioasă în fața instanței care se poate întinde pe ani de zile și poate fi epuizantă atât psihic, dar și financiar, dacă instanța respinge definitiv cererea. În plus, forma/formele anterioare ale acestei legi au trecut de foarte multe ori prin fața Curții Constituționale, astfel încât n-ar fi de mirare că se va întâmpla la fel cu noua variantă, prin tergiversarea proceselor cu excepții de neconstituționalitate ridicate de creditori, ceea ce poate crește gradul de incertitudine financiară a debitorului.
Nu poate fi trecută cu vederea nici posibilitatea pe care o au consumatorii de a apela la Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar oferă consumatorilor sfaturi și ajutor pentru administrarea datoriilor la bănci în perioada pandemiei COVID-19.
Majoritatea intervențiilor pe care guvernul le-a întreprins până acum, destinate gospodăriilor îndatorate, au vizat o perioadă nu foarte îndelungată și ar mai putea urma și altele. Cu toate acestea populația trebuie să fie conștientă că astfel de măsuri nu vor fi de natură să împiedice o distrugerile viitoare ale lanțurilor economice provocate de închiderea unui mare număr de afaceri, de scăderea rapidă a cererii de bunuri și servicii și de pierderea locurilor de muncă sau de modificarea dramatică a modului de desfășurare a activității în unele domenii afectate de pandemie. De aceea, prima schimbare trebuie să o facă ea însăși, prin înlocuirea modului de viață bazat pe consum cu unul prudent, mai rațional, bazat pe economii și cu constituirea unui fond de rezervă, care să-i atenueze șocurile de genul celor cu care ne confruntăm azi.