Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, a declanșat un nou val de incertitudine economică, cu repercusiuni imediate asupra gospodăriilor din Uniunea Europeană (UE) și, implicit, din România.
Primul șoc resimțit deja este șocul energetic, care se traduce în creșterea prețurilor la gaze și carburanți. Regiunea Orientului Mijlociu este crucială pentru aprovizionarea globală cu energie. Conflictul a dus la o creștere bruscă a prețurilor petrolului (Brent) și a gazelor naturale, pe fondul temerilor privind blocarea Strâmtorii Hormuz. Consecvent, vom avea facturi mai mari la întreținere pentru gospodăriile din UE, inclusiv cele din România, afectându-le bugetul lunar. Imediat după începerea conflictului, prețurile la pompă au început să crească, ceea ce majorează costurile de transportul personal și cel comercial și, implicit, prețul bunurilor de larg consum.
În zona euro, va avea loc o revenire a inflației cu consecința scăderii puterii de cumpărare. După o perioadă în care inflația începuse să scadă, noul conflict alimentează temeri privind o nouă spirală a prețurilor în țările care folosesc moneda euro.
Pentru România, care a avut anul trecut o inflație apropiată de 10% situația este și mai dificilă, iar o prelungire a conflictului ar putea menține prețurile la energie ridicate, afectând și mai mult puterea de cumpărare a populației. Așadar, bugetele gospodăriilor vor fi afectate prin multiple canale, prin presiunile inflaționiste aduse de creșterea costurilor la energie, care se propagă în economia reală, scumpind alimentele și produsele esențiale. Un alt canal este cel al reducerii puterii de cumpărare, deoarece veniturile gospodăriilor sunt erodate, determinând o scădere a nivelului de trai și o prudență sporită în consum.
Trebuie luat în considerare și impactul asupra dobânzilor și al ratelor bancare. Înainte de conflict, băncile centrale (inclusiv BCE) luau în calcul reducerea ratelor de dobândă. Însă, un nou șoc inflaționist ar putea forța băncile centrale să mențină dobânzile ridicate pentru mai mult timp, ceea ce înseamnă rate bancare mari (în România, IRCC, ROBOR, pentru românii cu credite ipotecare sau de nevoi personale pentru creditele în lei, dar, la fel de afectați vor fi și consumatorii cu credite în euro). De asemenea, împrumuturile noi vor fi mai greu de accesat și mai scumpe.
Incertitudinea și volatilitatea de pe piețele financiare vor afecta inclusiv investitorii individuali. Vor avea loc corecții bursiere, printre altele deoarece investitorii devin prudenți, ceea ce duce la scăderi pe bursele de valori, cu potențialul de a afecta economiile sau fondurile de pensii private (Pilonul II sau III) ale populației
Șocurile specifice României sunt date de dependență energetică, vulnerabilitatea care va apărea mai ales dacă prețurile gazelor vor crește rapid pe termen scurt, importurile devenind mult mai scumpe. Vulnerabilitatea aceasta este și de origine bugetară, economia românească, deja cu deficite mari, are un spațiu de manevră limitat pentru a plafona prețurile la energie (așa cum s-a întâmplat în 2022).
Gospodăriile din România și UE se confruntă cu o nouă perioadă de austeritate, în care gospodăriile, companiile, dar chiar și statul vor fi nevoiți să reducă drastic cheltuielile și să adopte un stil de viață mai economic. Principala provocare nu se resimte doar direct în prețul al energiei, ci efectul de domino, deoarece facturile mai mari la energie și combustibili înseamnă alimente mai scumpe, inflația și riscurile percepute din mediul economic incert, inflația și perioadele de volatilitate vor crește ratele bancare, dar nu în măsură să susțină economiile erodate de inflație. Amploarea acestor provocări va depinde, cu certitudine, de durata și intensitatea conflictului din regiune.
În mediul incert adus de criza din Orientul Mijlociu, consumatorii trebuie să adopte o atitudine prudentă, să nu cadă în capcana deciziilor de impuls, să-și protejeze cât de mult posibil bugetele, de exemplu prin renegocierea contractelor de energie sau alegerea acelor furnizori care au oferte avantajoase. De asemenea, foarte utilă va fi prioritizarea cheltuielilor esențiale și constituirea unui fond de urgență, transformând prudența financiară în cea mai sigură investiție împotriva scumpirilor neprevăzute.
