Deși se vorbește destul de puțin despre acest subiect, supra îndatorarea gospodăriilor există ca fenomen în România, fiind o problemă structurală și socială.
Fenomenul afectează segmente specifice ale populației, în special pe cei cu venituri mici, și este adesea ignorat în dezbaterile economice generale. Supra îndatorarea reprezintă incapacitatea unei persoane de a-și onora obligațiile financiare (rate, facturi) din veniturile curente, punând în pericol subzistența. Cauzele includ credite excesive, scăderi de venit sau evenimente neprevăzute. Informația privind gradul ridicat de îndatorare a populației în România este confirmată de date recente. Deși reglementările Băncii Naționale a României (BNR) impun plafoane stricte, situațiile de supra îndatorare persistă, ajungând în anumite cazuri, prin măsuri de flexibilizare, la rate ce înghit o proporție semnificativă din venituri.
Fenomenul este mai acut în zonele cu venituri mici și în rândul populației cu nivel de educație financiară scăzut.
Situația actuală și date cheie:
- Grad de îndatorare de până la 70%: Unele bănci din România, în baza unor măsuri de flexibilizare, acordă credite imobiliare (în special pentru prima casă) sau de nevoi personale în care rata lunară poate ajunge la 70% din veniturile nete, depășind plafonul standard de 40%-45%.
- Riscuri de supra îndatorare: Aproximativ 9 din 10 români cu credite active sunt expuși riscului ca ratele să le afecteze grav bugetul de subzistență, mai ales în contextul economic actual.
- Limitarea gradului de îndatorare: BNR urmărește limitarea gradului de îndatorare (uzual 40% pentru credite în lei), însă au existat creșteri cu 5 puncte procentuale ale gradului maxim pentru credite imobiliare, permițând depășirea plafonului standard.
- Deprivare materială: În 2024, aproximativ 26,5% din populația României se afla în condiții de deprivare materială și socială severă, ceea ce amplifică vulnerabilitatea în fața îndatorării excesive.
- Consum peste venituri: Rapoartele BNR au semnalat periodic faptul că ritmul de consum al populației depășește nivelul veniturilor, iar gradul de economisire rămâne redus, 7% din populație economisind pentru bătrânețe.
Contextul în care vin noi reglementări cu privire la organizarea serviciilor de consiliere în materie de îndatorare
Deși BNR a impus plafoane pentru a proteja populația de supra îndatorare (în general 40% pentru credite de consum și 45% pentru cele ipotecare), flexibilizările aplicate în situații specifice și accesarea de credite prin IFN-uri (Instituții Financiare Non-Bancare) pot duce la aceste grade de îndatorare ridicate de până la 70%.
Aceste date indică o vulnerabilitate ridicată a populației la șocuri economice, cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor sau scăderea veniturilor reale.
Rata creditelor neperformante (NPL - Non-Performing Loans) pentru creditele acordate gospodăriilor populației din România a înregistrat o evoluție mixtă în anul 2025, caracterizată printr-o ușoară creștere în prima parte a anului, urmată de o stabilizare și îmbunătățire spre finalul anului. Creditele de tip „Prima Casă”/„Noua Casă” au înregistrat, în anumite perioade din 2025, o rată a creditelor neperformante ușor mai ridicată (ex: 1,78% în martie 2025) comparativ cu creditele ipotecare standard (1,51% în martie 2025), pe fondul dobânzilor variabile și al costurilor mai mari.
Deși sistemul bancar din România rămâne bine capitalizat, creșterea ușoară a creditelor neperformante în 2025 arată o vulnerabilitate crescută a populației în fața șocurilor economice. Deja se poate vorbi despre o supra îndatorare a populației multe dintre ele având un grad ridicat, care ajunge în unele cazuri la un grad de îndatorare de până la 70% din venituri.
De aceea, proiectul de Ordonanță de urgență privind contractele de credit de consum, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, care prevede reguli pentru organizarea serviciilor de consiliere în materie de îndatorare, care vor putea fi prestate în contextul administrării datoriilor existente inclusiv de către prestatori publici sau voluntari de servicii de consiliere în materie de îndatorare, care nu își desfășoară activitatea pe bază comercială deschide posibilitatea persoanelor supra îndatorate să apeleze la sprijinul organizațiilor specializate. Până va fi adoptată ordonanța de urgență, avem doar consilierea prevăzută în Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 52/2016, art. 3, pct. 40, unde sunt menționate serviciile de consiliere independentă, care constau în oferirea de consiliere sub formă de recomandări personalizate unui consumator cu privire la ofertele, respectiv contractele de credit sau la una sau mai multe operațiuni legate de contracte de credit în mod imparțial și în interesul exclusiv al consumatorului, în funcție de situația financiară, necesitățile și preferințele acestuia. Acestea constituie o activitate separată față de acordarea unui credit și față de activitățile de intermediere de credite.
Consilierea independentă poate avea valențe multiple:
- Protecție împotriva supra-îndatorării: Consilierea ajută consumatorii să înțeleagă riscurile contractuale înainte ca acestea să ducă la incapacitate de plată.
- Acces la mecanisme de redresare financiară și de soluționare amiabilă a problemelor legate de riscul de neplată.
- Va duce la creșterea de conștientizare a importanței unei bune gestionări a averii și consecvent, la o mai bună educație financiară: într-o economie care tinde să treacă de la consum la investiții, alfabetizarea financiară este critică pentru a evita "capcanele" creditelor de consum cu dobânzi ridicate, a creditelor neplătite la timp sau a achitării unor datorii prin creditare.
Aceste servicii sunt vitale pentru a evita supra-îndatorarea și pentru a găsi soluții sustenabile, nefiind influențate de interesele creditorilor.
Serviciile independente de consiliere în materie de îndatorare sunt esențiale pentru consumatori deoarece oferă asistență personalizată, obiectivă și gratuită sau la costuri accesibile pentru gestionarea dificultăților financiare grave, fiind o componentă cheie a protecției consumatorilor în contextul noilor reglementări europene, dar și bine-venite în contextual economic actual cu inflație și dobânzi la credite care cresc în același ritm, cu o piață a muncii care evoluează în condiții dificile.
