Activele cripto, adeseori categorisite în mod eronat ca fiind „criptomonede”,  au câștigat în ultima vreme o popularitate foarte mare în publicul larg, atrăgând consumatori, dar și investitori profesioniști.

Cu toate caestea, pe măsură ce valoarea lor crește, același ritm îl are și potențialul de a cădea victimă unei escrocherii cu „criptomonede”. Cu tot mai multe persoane atrase de promisiunile acestor noi active digitale, este important să înțelegem ce se află în spatele acestor înșelătorii și scheme manipulatoare. Natura descentralizată a acestor monede, promisiunile de păstrare a anonimității părților și fluxurilor financiare implicate, le face la fel de atractive atât pentru consumatorii legitimi, cât și pentru infractori.

Scheme ilegale sofisticate cu criptomonede țintesc în mod special consumatorii în căutare de plasamente rentabile care duc la pierderea totală de fonduri, implicând adesea escrocherii cu investiții, pe platforme false cu randament ridicat, folosind uzurparea identității autorităților. Banii sunt sustrați din conturile celor care le cad în plasă prin intermediul bancomatelor obișnuite sau din bancomate cu active digitale. Victimele sunt adesea atrase prin intermediul rețelelor sociale sau al aplicațiilor de mesagerie, escrocheriile solicitând frecvent plata în criptomonede.

Ce sunt criptomonede? Criptomonedele sunt active digitale, sunt cunoscute și sub denumirea de monede virtuale (diferite de moneda electronică sau banii electronici de cont) bazate pe  tehnica criptografiei și  pe tehnologia blockchain. Cu toate acestea, acest lucru nu se traduce întotdeauna în securitate pentru consumator sau pentru investitorul de retail. Multe persoane cad victime fie escrocheriilor cu investiții în criptomonede, fie furtului de criptomonede.

Criptomonedele, deși reglementate în unele jurisdicții (cum ar fi Uniunea Europeană), nu sunt susținute de o entitate suverană, ceea ce expune investitorii la diverse riscuri sau amenințări atunci când achiziționează astfel de active. Natura insuficient sau incomplet reglementată a acestor cripto monede facilitează construirea de către escroci a unor ficțiuni ce par a fi proiecte legitime de criptomonede înainte de a se volatiliza odată cu banii „clienților”, similar schemelor de tip „pump-and-dump” (pompare de bani și vânzare de acțiuni).

 Schemele manipulatoare folosesc tactici cu efect psihologic asupra celor care cad victime, precum teama de epuizare rapidă a oportunității de investiții, discursuri specifice de vânzare sub presiune, prin care se promit câștiguri financiare rapide cu puțin efort sau investiții relativ modeste. În anumite cazuri, În plus, escrocii vor comite faptele făcând apel la sentimente romantice sau alte relații afective (mila, compasiunea, simpatia) și vor convinge victima să le trimită fonduri sub formă de criptomonede.

Iată câteva modele care sunt întâlnite în practică:

- abordarea consumatorului cu o promisiune tentantă de bonus privind investițiile, în sensul că i-ar putea oferi o „recompensă” unui consumator/investitor dar pentru a-și putea revendica bonusul, i se solicită acces la portofelul său virtual pentru a  i se „oferi/plăti” recompensa.

- folosirea phishing-ului sau ingineria socială pentru a fura prudențialele de acces la activele cripto;

-  utilizarea unor programe de tip malware sau înregistratoare de taste pentru a face același lucru.

În primul rând, ca să nu fie victimele unor astfel de practici înșelătoare, persoanele înteresate de investițiile în criptoactive trebuie să își facă cercetările și să caute informații fiabile din surse de încredere înainte de a investi sau de a participa la orice fel de tranzacție cu criptomonede.

Foarte util este să caute informații dacă autoritățile de reglementare guvernamentale din întreaga lume au sancționat sau au respins vreun proiect de criptomonede, numele acestui proiect, tipul de ofertă publicat, ceea ce ar putea oferi informații despre ce companii cripto ar putea opera în limitele legale, autorizate, licențiate sau dacă operează în afara acestora.

Potențialii Investitori ar trebui să examineze documentele sau informațiile disponibile publicului provenite de la organismele de supraveghere guvernamentale înainte de a se aventura în oportunitățile de tranzacționare cu risc ridicat, bazate pe sfaturi nesolicitate, provenite din surse online necunoscute.

În cazul în care ați căzut, totuși, victimă unei escrocherii cu criptoactive, contactați autoritățile, precum poliția, organismul de supraveghere și reglementare (Autoritatea de Supraveghere Financiară) și instituțiile financiare prin intermediul cărora ați transferat fondurile, respectiv, anunțați imediat banca dacă ați transferat fonduri din contul dvs. bancar. ASF, dar și B.N.R și /autoritățile europene de supraveghere financiară au transmis avertizări publice cu privire la fraude cu scheme false de investiții.

Prudența în evaluarea informațiilor legate de o investiție, luarea deciziilor în cunoștință de cauză și protocoalele de protecție a consumatorilor în materie de plăți, folosirea unor aplicații fintech sau a unor portofele digitale securizate sunt mijloace de apărare împotriva valului tot mai mare de escrocherii.  De aceea, consumatorii trebuie să fie vigilenți, să se înarmeze cu cunoștințe amănunțite pe care să le folosească în culegerea de date despre un proiect tentant de investiții în criptoactive, pentru a se proteja împotriva fraudelor din peisajul cripto.