12 600x800

Banca Centrală Europeană (BCE) a decis, joi, 14 septembrie 2023, o nouă majorare a dobânzii de referință, cea de a zecea majorare consecutivă din iulie 2022, care a urcat costul creditului la cel mai ridicat nivel din istoria instituției.

 Modificările recente ale mediului economic, de creșterea persistentă a inflației, care a determinat băncile centrale din Uniunea Europeană să readucă ratele dobânzilor la nivelurile anterioare crizei din 2008, au avut ca rezultat costuri de împrumut mai scumpe pentru consumatori și creșterea costurilor vieții.  Aceasta a determinat o creștere a cererii consumatorilor pentru a accesa facilitățile de credit.

În perioada de după criza financiară din 2008, forțele deflaționiste au reprezentat provocarea copleșitoare pentru factorii de decizie politică din băncile centrale. Problema lor nu era cum să aducă inflația în limitele țintei, ci cum să o ridice până la nivelul țintă. Nu a fost posibil decât prin recurgerea la rate ale dobânzii nominale foarte scăzute și chiar negative. Mult timp, dobânzile oferite de bănci s-au aflat la niveluri foarte scăzute, chiar aproape de zero.

În timp ce un nivel moderat de inflație este de fapt un indiciu al unei economii sănătoase și în creștere, după o lungă perioadă de prețuri relativ stabile, Europa a cunoscut creștere a nivelului  inflației în perioada post-pandemie datorată dereglării lanțurilor de aprovizionare, care a fost alimentată în continuare de un criza energetică fără precedent din cauza războiului din Ucraina.

De aceea, consumatorii de servicii financiare trebuie să fie conștienți de faptul că creșterea nivelului de inflație nu numai că are un impact de erodare a puterii de cumpărare a salariilor, dar le poate afecta și deciziile financiare: cei care depun banii pentru a economisi prin intermediul conturilor bancare, ar trebui să înțeleagă că inflația poate avea un efect negativ asupra valorii reale a economiilor lor. Dacă rata inflației depășește dobânda plătită la un cont de economii sau de depozit  - care ar putea părea atractivă, în perioadele de inflație puterea de cumpărare a acestor fonduri va scădea în realitate.

Când vine vorba de împrumuturile bancare, este imperativ pentru consumatori să înțeleagă diferențele dintre ratele dobânzilor fixe și cele variabile, în special în perioadele de creștere a inflației. La un împrumut cu rată fixă, plățile efectuate pe parcursul perioadei de rambursare sunt un nivel neschimbat, în timp ce pentru împrumuturile cu rată variabilă, suma plătită pentru plățile obișnuite fluctuează pe măsură ce rata de referință se modifică. Când rata de referință a băncilor centrale crește sau scade, plățile legate de împrumuturi cu rată variabilă cresc sau scad în consecință.

Produsele de creditare au devenit din ce în ce mai populare, fiind rapid și cu condiții care le fac ușor de accesat, multe dintre acestea fiind adesea disponibile exclusiv prin canale digitale, însă multe dintre acestea se încadrează în prezent în afara perimetrului de reglementare, ca de exemplu, facilitățile de credit de consum de tipul „buy now – pay later” (cumperi acum, plătești mai târziu).

Același mecanism privind ratele fixe și variabile se aplică investițiilor în obligațiuni, cu excepția faptului că, în acest caz, investitorul este creditorul, iar instituția, organizația sau guvernul care emite obligațiunea împrumută banii investitorului (este debitorul).

Atunci când consumatorii investesc în obligațiuni cu rată fixă, ei vor primi întotdeauna aceeași sumă sub formă de dobândă. Cu toate acestea, atunci când inflația crește, ar trebui să luăm în considerare că valoarea reală a dobânzii câștigate este de fapt mai mică decât  înainte. Acest lucru înseamnă că, cu aceeași sumă câștigată din investiția lor de astăzi, pot achiziționa de fapt mai puține bunuri sau servicii în comparație cu ceea ce ar fi putut cumpăra ieri.

Dar și produse de asigurare, cum ar fi asigurarea la domiciliu, sunt, de asemenea, afectate de inflație. Cei care au produse de asigurare de bunuri, auto sau de sănătate se pot confrunta cu o situație prin care aceștia devin sub-asigurați. Acest lucru se întâmplă atunci când valoarea de reconstruire a proprietății sau valoarea de înlocuire a bunurilor deteriorate sau de reparare a unui autoturism avariat au crescut, dar suma asigurată acoperită în poliță nu a fost ajustată în consecință.

Acest lucru poate apărea de obicei în situații de inflație ridicată, în care costurile materialelor utilizate pentru repararea daunelor sunt, de asemenea, în creștere. În cazul unei cereri de despăgubire, acest lucru poate fi deosebit de dăunător pentru asigurat, deoarece asigurătorul nu va acoperi suma integrală a cererii conform evaluării la prețurile curente, ci va rambursa doar cererea la o sumă proporțională cu suma asigurată (mai mică). În acest sens, consumatorii sunt încurajați să își revizuiască polițele de asigurare, în special în polițele privind asigurările de locuințe și conținutul acestora și să ia în considerare să revizuiască suma sumei asigurate din când în când.

Inflația este indisolubil legată de criza costului vieții, iar combaterea creșterii prețurilor este esențială pentru atenuarea crizei costurilor pe termen lung. Pe termen lung, însă, provocările sunt legate de deciziile pe care le iau acum consumatorii, care, renunțând, de exemplu, la investițiile pentru asigurarea unui venit mai bun la pensie, sunt nevoiți să-și finanțeze cheltuielile curente. Sau care, renunță să economisească, preferând consumul, devenind astfel foarte vulnerabili în fața evenimentelor neprevăzute, precum șomajul, pierderea capacității de muncă, deprecierea stării de sănătate.