Datele publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) arată că numărul companiilor și comercianților autorizați (PFA) care au intrat în insolvență a scăzut cu 10,11% în primele opt luni ale anului 2020, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 3.576 insolvențe.
Ceea ce a fost în mod deosebit subliniat este însă faptul că în trei zone din România s-a înregistrat o creștere a numărului de insolvențe: cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București, respectiv +765, în creștere cu 14,35% față de perioada ianuarie-august 2019. Pe locurile următoare în ierarhia insolvențelor se află județele Bihor, cu 256 de insolvențe (21,95%), Cluj cu 206 (+33,77%) și Constanța 212 (+7,07%). București, Cluj și Constanța sunt printre motoarele economiei Românești. Mai mult, Cluj, Constanța și Bihor sunt trei zone turistice semnificative în România.
În ceea ce privește domeniile de activitate, în primele opt luni, cel mai mare număr de insolvențe s-a înregistrat în comerțul cu amănuntul și cu ridicata. Aceste cifre arată tendința de scădere a consumului ca efect al pandemiei, dar și efectul restricțiilor pentru prevenirea răspândirii cazurilor de infectare. Faptul că, statistic, deocamdată, a ieșit în medie o scădere a numărului de insolvențe pe primele opt luni ale anului, arată că măsurile de sprijin pentru întreprinzători (amânarea plății taxelor, suportarea de către stat a șomajului tehnic) au avut efect, cel puțin parțial.
Un studiu al CITR previzionează că adevăratele efecte ale pandemiei asupra economiei vor fi cel mai probabil vizibile doar în următoarele 6 luni. Același studiu arată că:
-în România există 30.000 de companii de impact, dintre care 70% s-ar putea afla în dificultate în următoarele 6 luni;
-57% din companiile de impact aflate în insolvență în portofoliul CITR au amânat, în medie, 3 ani accesarea unor opțiuni de restructurare , iar acest lucru a generat scăderea CA cu 50% și creșterea datoriilor cu 30%;
-accesarea la timp a mecanismelor de restructurare ar putea salva 400.000 de locuri de muncă din 12.000 de companii de impact aflate în dificultate.
Dar, pe lângă companii de impact se află o pleiadă de IMM-uri care deja întâmpină mari greutăți și mai rezistă pentru că de supraviețuirea lor depinde supraviețuirea financiară a unor gospodării ale căror venituri țin de mersul acestor mici afaceri. La fel, comunitățile, piețele locale izolate și consumatorii depind în mare măsură de existența acestor afaceri. Pentru aceste IMM-uri este o luptă dusă zi de zi în ultimele 6 luni ca să reziste acestei perioade nefericite și care le pune la încercare rezistența.
Conform raportului anual de stabilitate financiară al Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), băncile germane trebuie să se pregătească pentru o creștere a numărului de insolvențe, deoarece criza provocată de pandemia de corona virus (Covid-19) a împins dincolo de limite companiile și pune sub semnul întrebării boom-ul imobiliar al tarii.
De ce ar fi diferită situația în România, unde economia este mult mai fragilă și a fost lovită și de un val de inițiative iraționale, antieconomice și/sau populiste?
Recent, Ministrul român de Finanțe spunea că ar putea fi necesare în continuare măsuri de suspendare a plății ratelor pentru persoanele fizice și de ajutorare a întreprinzătorilor și a afacerilor lor. Fonduri de se salvare pregătește și Uniunea Europeană prin programul SURE Aceste măsuri sunt vitale pentru salvgardarea intereselor populației și o gură de oxigen pentru mediul de afaceri.
Dacă în tot acest peisaj sumbru se adaugă o previziune de creștere a cheltuielilor de la buget cu sistemul public de sănătate care se află sub presiunea pandemiei, deci, canalizarea unor resurse financiare importante către un sistem care nu aduce venituri la buget, ne dăm seama cât de puțin relevantă este o statistică a numărului de insolvențe citită într-o notă optimistă și neînsoțită de proiecții pe cel puțin 6 luni de acum încolo.
Pentru mersul economiei, americanii au adăugat literelor V, W, L, U încă o literă, care arată cel mai sumbru viitor: K. Ea reprezintă o bătălie pentru revenirea economică și o cădere într-un abis. Realitatea ultimilor 6 luni ne arată că este posibil orice în materie criză.
Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) aduc o contribuție crucială la economiile naționale și a Uniunii Europene și reprezintă principala sursă de creștere și inovare într-o economie. Este foarte important acum pentru revenirea economiei naționale să se elaboreze și să se pună în practică politici prietenoase și cu mediul de afaceri, cu antreprenorii, cu IMM-urile, care duc în spate bunăstarea unor gospodării și dau posibilitatea consumatorilor să aibă acces la oferte variate și competitive. A le sufoca prin inițiative de genul salariului minim brut crescut prin decizii centraliste sau cu creșterea nerealistă și accelerată a punctului de pensie, înseamnă a confisca atât viitorul unor afaceri, a unor locuri de muncă, dar și privarea consumatorilor de bunuri și servicii de pe piața locală și creșterea dependenței de importuri. Prezența pe piață, know-how-ul, încrederea și fidelitatea consumatorilor reprezintă pentru o afacere atuurile necorporale care fac diferența între succes și eșec. Locurile de muncă, bunăstarea și independența financiară se câștigă greu și se distrug cu ușurință și duc la situații fără ieșire pentru antreprenori și la lipsă de opțiuni pentru consumatori.
Atunci, de se să cultivăm dependența în favoarea libertății de a alege?
