Potrivit datelor Eurostat, în 2021, 7,3 % din populația totală a UE și mai mult de o șesime dintre persoanele expuse riscului de sărăcie nu și- au putut permite o masă cu carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile. Încă în 2021, 11,9 % din populația totală a UE s -a confruntat cu privațiuni materiale și sociale și 6,3 % cu privațiuni materiale și sociale severe , iar 54,3 % dintre persoanele care trăiau în gospodării cu un singur adult cu copii aflați în întreținere în UE nu au putut face față unor cheltuieli neașteptate. Diverse studii arată că în România copii sunt expuși foametei, unul din cinci copii declarând că se duce la culcare flămând, existând și copii care sunt nevoiți să fure alimente, pentru a-și asigura hrana. Mulți alții nu au acces la alimente de calitate care să le asigure un aport caloric adecvat unei creșteri sănătoase.
Aceste date sunt terifiante și arată cât de mult trebuie să fie tratată această problemă presantă în politica economică a UE și a statelor membre.
In urma șocurilor economice din ultima perioadă, induse de pandemie, de liberalizarea pieței energiei și de războiul din Ucraina, producătorii s-au confruntat cu costuri mai mari din cauza întreruperii lanțurilor de producție și de aprovizionare și a noilor bariere, șocuri pe care le-au transmis consumatorilor sub formă de costuri. Astfel, costul vieții a crescut mult în 2022 și tot mai multe familii se confruntă cu probleme financiare, situație care va continua să se agraveze în lipsa unor soluții clare.
Confruntându-se cu o creștere bruscă a prețurilor, multe familii se văd nevoite să aleagă între alimente ieftine și cu un aport energetic scăzut în defavoarea altor opțiuni alimentare, mai scumpe și sănătoase, după cum relevă un material de pe nature.com. Calitatea slabă a alimentelor ieftine consumate se reflect asupra sănătății oamenilor, existând studii care arată că obezitatea pare să fie mai răspândită în cadrul celor cu un statut socioeconomic mai scăzut.
Gospodăriile încadrate în partea cea mai redusă a veniturilor sunt mai puțin apte să pună sănătatea pe termen lung în fruntea considerentelor lor atunci când cumpără, aleg și gătesc alimente. Cercetări recente sugerează că acesta este un motiv probabil pentru care statutul socioeconomic mai scăzut este asociat cu un indice al masei corporale IMC mai mare. Dacă nu este controlată, criza costului vieții are potențialul să extindă și mai mult inegalitățile socioeconomice care se reflect în obezitate, afectând în mod disproporționat familiile și comunitățile dezavantajate, deja expuse riscului de obezitate.
Studii ale sărăciei arată că preocuparea persistentă cu privire la ceea ce lipsește din viața cuiva, mai degrabă decât concentrarea pe ceea ce există poate duce la o sărăcie suplimentară și la un stres suplimentar. Cu mult înainte de apariția crizei actuale a costului vieții, cercetările înregistrau numărul îngrijorător de oameni din întreaga lume care trăiesc în insecuritate alimentară. Experimentarea insecurității alimentare este un factor de risc pentru obezitate și pentru alte probleme de sănătate.
Se crede că stresul crizelor financiare dăunează sănătății mintale, iar bunăstarea multora dintre cei care se confruntă cu dificultăți financiare va fi în pericol. Sărăcia duce și la alte patologii legate de sfera psihologică. Sănătatea mintală mai slabă scade motivația în contextul managementului obezității și este un factor de risc pentru creșterea creșterii în greutate în rândul populației generale, potențial prin mecanisme psihologice, cum ar fi mâncatul excesiv.
Modul în care țările răspund la criza costului vieții diferă, desigur, de la un guvern la altul, deși există și eforturi globale pentru a aborda inflația și dificultățile financiare cu care se confruntă populația. Cu toate acestea, pentru combaterea obezității în contextul sărăciei, soluția se află în creșterea nivelului de trai pentru a depăși lipsurile materiale și în educarea populației pentru a face alegeri sănătoase când vine vorba despre obiceiurile alimentare.
Asociatia Consumers United/Consumatorii Uniti va derula Proiectul Incluziune, aprobat și finanțat de DG Ocuparea Forței de Muncă, derulat împreuna cu SAFE - Safe Food Advocacy Europe în unele activități privind durabilitatea, risipa alimentară și informarea consumatorilor cu privire la diete echilibrate, în locuri specifice dezavantajate în care sărăcia este un element discriminant pentru demnitatea umană.
Mai exact, în următorii ani urmează să se desfășurăm două activități.
Educarea copiilor vulnerabili prin alfabetizarea alimentară
Îmbunătățirea accesibilității la alimente pentru persoanele vulnerabile
