Fraudele financiare moderne se bazează pe o varietate de tehnici digitale avansate. De la phishing și inginerie socială,
la malware și atacuri cibernetice sofisticate, infractorii au la dispoziție o gamă largă de instrumente pentru a manipula, înșela și fura de la victimele lor. Aceste metode nu doar că facilitează mult mai rapid atingerea scopurilor infractorilor, dar dau și o eficiență mai mare a actului infracțional și în plus, permit și anonimatul, mărind aria de acțiune, impactul atacurilor, generând un număr considerabil de pagube financiare și nu numai.
O particularitate a fraudelor financiare actuale este capacitatea infractorilor de a se adapta rapid la noile tehnologii și tendințe. În contextul digitalizării accelerate și a unei lumi tot mai conectate, unde tot mai multe tranzacții se desfășoară online, infractorii au găsit metode de a exploata rapid orice vulnerabilitate. Pentru a-și atinge scopurile, aceștia folosesc rețelele sociale pentru a răspândi scheme de investiții false, ca să compromită securitatea aplicațiilor mobile și să obțină accesul neautorizat la conturi bancare. Infractorii exploatează inclusiv tehnologiile emergente, cum ar fi blockchain-ul și sistemele bazate pe inteligență artificială pentru a concepe noi tipuri de escrocherii.
Fraudele prin investiții false reprezintă o amenințare majoră în lumea financiară modernă, afectând atât investitorii individuali cât și, uneori, instituțiile și piețele financiare. Aceste scheme de înșelăciune sunt concepute astfel încât potențialele investiții să pară cât mai convingătoare și profitabile, folosind diverse metode pentru a atrage și manipula victimele.
Ce este fenomenul deepfake?
Deepfake-ul este o formă complexă de manipulare digitală a conținutului media, care implică utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială și de inteligență artificială generativă pentru a produce imagini și sunete pentru a crea conținut audio, foto sau video false, care, însă, sunt credibile și par autentice.
Proliferarea lor prin intermediul social media și frecvența ridicată de folosire a acestor tehnici pentru fraude cu investiții financiare fictive le-au transformat într-un adevărat fenomen.
Un exemplu de deepfake este: o imagine, sau o înregistrare video sau audio, care a fost editată folosind un algoritm pentru a înlocui persoana din original cu altcineva (în special o persoană publică) într-un mod care o face să pară autentică.
Prin folosirea inteligenței artificiale sunt generate campanii deepfake. Astfel, videoclipuri și imagini cu parlamentari, demnitari, vedete, „specialialiști” sau personaje mondene cunoscute publicului larg ajung să circule pe internet și să promită mii de lei „investitorilor”.
Prin intermediul materialelor foto și video trucate escrocii promit câștiguri rapide în schimbul unor plăți modice sau în schimbul instalării pe telefoane, tablete sau laptop-uri a unor programe menite în cele din urmă să colecteze date sensibile.
Facebook (Meta) joacă un rol esențial în promovarea lor, deoarece permite, contracost, sponsorizarea acestor tipuri de postări pentru care răufăcătorii plătesc către Meta între 100 și 200 de lei per reclamă inițiată de pe pagini anonime.
Pe Facebook, Instagram sau TikTok este aruncată doar momeala, însă operațiunea de phishing are loc pe site-urile pe care utilizatorii ajung atunci când dau click pe o reclamă înșelătoare care rulează pe aceste platforme. Există pagini sau conturi care lansează zeci, sute, poate chiar mii de reclame sponsorizate, care au o durată de activare de una, maxim două zile și în care, de obicei sunt prezentate clipuri de promovare a unor investiții care promit câștiguri mari pe termen scurt și care sunt aparent girate de oameni politici, de vedete, de oameni de afaceri sau chiar prezentatori TV.
Riscuri si limite în combaterea deepfake
Proliferarea fraudelor care au la bază inteligența artificială s-a produs datorită absenței unui cadru legal utilizarea sistemelor de inteligență artificială, care să-i impună reguli, restricții și care să indice răspunderea și să pentru prejudiciille produse.
Mai mult, cu identificarea tardivă a conținutului deepfake, acest gen de conținut are o marjă considerabilă de timp ca să fie afișată în mediul online, să propage informații false și înșelătoare. Până când s-a identificat că o astfel de imagine ori înregistrare este un deepfake, deja s-au produs o multitudine de efecte malicioase, victimele au suferit prejudicii atât materiale, cât și în plan personal, adică reputația persoanelor a căror imagine este folosită a fost știrbită.
O problemă sensibilă o reprezintă faptul că analizarea datelor și aprecierea autenticității informațiilor „consumate” este o chestiune relativă și mai degrabă iluzorie, în special pentru Gen Z și cele care vin după ea, adică nativii digitali, care cred mai degrabă în adevărurile lumii virtuale decât în cele ale lumii reale.
Softurile și aplicațiile bazate pe inteligența artificială sunt deja puse în circulație și întâlnite frecvent (multe cu o perioadă de probă, „trial”, gratuită, fiindu-i oricui foarte la îndemână să producă în câteva minute conținut apt să creeze prejudicii. În plus, spre deosebire de platformele de știri ori mass-media, platformele de social media nu-și filtrează conținutul prin verificare umană, ci prin roboți/algoritmi care sunt, din păcate, mult prea ușor de păcălit.
Procedurile legale urmate de către autoritățile competente întârzie procesul de eliminare a acestor pagini, deoarece există de cele mai multe ori, un element transfrontalier în lanțul infracțional.
Măsuri legislative
Legea privind inteligența artificială, AI Act, adoptată de Parlamentul European 13 martie 2024.
Prin adoptarea acestui act, se reglementează că nu sunt premise sistemele de IA care manipulează comportamentul uman sau exploatează vulnerabilitățile oamenilor. Imaginile și conținuturile audio și video artificiale sau manipulate (de tip „deepfake”) trebuie să fie etichetate clar ca atare.
AI Act va intra în vigoare la finalul anului 2027 (în condițiile cunoscute actualmente).
Directiva privind comerțul electronic Directiva 2000/31/CE din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societății informaționale, în special ale comerțului electronic, pe piața internă
Regulamentul privind serviciile digitale DSA
Regulamentul privind serviciile digitale revizuiește măsurile prevăzute în Directiva privind comerțul electronic adoptată în anul 2000, și introduce noi reglementări pentru conținutul publicat de intermediarii de servicii online, stabilind standarde pentru răspunderea platformelor, moderarea conținutului, partajarea datelor și obligațiile de monitorizare și supraveghere. Regulamentul privind serviciile digitale vizează intermediarii și platformele online, cum ar fi piețele, rețelele sociale, platformele de partajare de conținut, magazinele de aplicații. Principalul său obiectiv este să prevină activitățile ilegale și dăunătoare din mediul online și răspândirea dezinformării. Astfel, Regulamentul garantează siguranța utilizatorilor, protejează drepturile fundamentale și creează un mediu echitabil și deschis pentru platformele online.
Începând cu 17 februarie 2024, prevederile Regulamentului privind serviciile digitale se aplică tuturor platformelor.
Regulamentul european privind criptoactivele (MiCA) - Se aplică de la 30 decembrie 2024.
Regulamentul european privind criptoactivele (MiCA) are prevederi cu privire la obligațiile tuturor furnizorilor de criptoactive de a pune în aplicare politici și proceduri pentru a preveni orice spălare de bani, finanțare a terorismului sau alte infracțiuni;
- MiCA face parte din pachetul privind finanțele digitale adoptat de Comisie în septembrie 2020. Acesta consolidează normele UE de combatere a spălării banilor și de combatere a finanțării terorismului, inclusiv normele privind informațiile care însoțesc transferurile de bani.
- Se aplică de la 30 decembrie 2024. Cu toate acestea, normele privind tokenurile raportate la active (titlul III) și tokenurile de monedă electronică (titlul IV) se aplică de la 30 iunie 2024.
Legislația internă
Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic
Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare;
PL-x nr. 471/2023 Proiect de Lege privind utilizarea responsabilă a tehnologiei în contextul fenomenului deepfake trimis pentru raport suplimentar în comisii
Codul Penal
PARTEA SPECIALĂ - Infracțiuni contra patrimoniului -
CAPITOLUL III Infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii
Înşelăciunea (art.244 NCP)
Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Înșelăciunea săvârșită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracțiuni.
- Codul Penal partea specială : Fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice
- Conform Codului penal aceste fraude sunt menționate în partea specială, care face referire la ”Infracțiuni contra patrimoniului” Capitolul IV Art. 249 - 250 – 251
- Frauda informatică - Art. 249
- Introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, restricționarea accesului la aceste date ori împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul, dacă s-a cauzat o pagubă unei persoane, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani.;
- Efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos Art. 250
- Efectuarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, prin utilizarea, fără consimțământul titularului, a unui instrument de plată electronică sau a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani
. - Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1), prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
- Transmiterea neautorizată către altă persoană a oricăror date de identificare, în vederea efectuării uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1), se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
– Acceptarea operațiunilor financiare efectuate în mod fraudulos Art. 251
- Acceptarea unei operațiuni de retragere de numerar, încărcare sau descărcare a unui instrument de monedă electronică ori de transfer de fonduri, cunoscând că este efectuată prin folosirea unui instrument de plată electronică falsificat sau utilizat fără consimțământul titularului său, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
- Cu aceeași pedeapsă se sancționează acceptarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1), cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
- Cu aceeași pedeapsă se sancționează acceptarea uneia dintre operațiunile prevăzute în alin. (1), cunoscând că este efectuată prin utilizarea neautorizată a oricăror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
Campanii de conștientizare
Această evoluție constantă a fraudelor financiare înseamnă că atât consumatorii, cât și instituțiile financiare trebuie să fie în permanență vigilente și să se adapteze la noile amenințări. Educația și conștientizarea sunt vitale, la fel ca investițiile în securitatea cibernetică și în sistemele de monitorizare a tranzacțiilor. Prin înțelegerea evoluției acestor fraude, putem dezvolta strategii mai eficiente pentru a le preveni și combate.
Conștientizarea riscurilor și adoptarea unor măsuri pro active de securitate nu sunt doar o protecție împotriva pierderilor financiare, ci și un pas esențial către menținerea unei societăți digitale sigure.
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a transmis un comunicat de presă în care a informat că, în România, promovarea serviciilor și activităților de investiții prin intermediul unor furnizori de tip „call center" este interzisă și este infracțiune.
„Dacă vreți să verificați veridicitatea informațiilor prezentate pe internet, căutați datele de contact oficiale ale entității în numele căreia este făcută oferta și sunați dumneavoastră pentru a vă informa. Fiți prudenți în ceea ce privește ofertele de investiții care au randamente prea bune pentru a fi adevărate! ”
Prin colaborarea dintre consumatori, instituții financiare și autoritățile de reglementare, dar și cele de prevenire și combatere a criminalității, putem construi un mediu financiar mai sigur și mai protejat.
