Persoanele care se confruntă cu situații de viață stresante, sărăcie, instabilitate financiară sau care trăiesc într-o zonă cu mai puține resurse publice
pot întâmpina numeroase bariere de a avea acces la servicii de îngrijire a sănătății, ceea ce duce la rezultate mai proaste atunci când se tratează pentru diverse afecțiuni.
Factori non-medicali, inclusiv circumstanțele în care oamenii se nasc, trăiesc și lucrează, le pot influența starea de sănătate. Insecuritatea alimentară, de exemplu, a fost asociată cu o probabilitate mai mică de consum de legume, dar cu o probabilitate mai mare de a fi obez sau de face diabet. Diabetul, o boală metabolică cronică, este răspândită în România., incidența acestuia fiind de 8-11% din populație, iar, dintre aceștia, mai mult de o cincime nu cunosc că au această afecțiune. De asemenea, unul din trei români este obez, iar obezitatea este datorată unui stil incorect de viață și presupune și un risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare. Există numeroase studii clinic care arată că modul de viață, riscul cardiovascular și diabetul sunt corelate. Lipsa cunoștințelor privind o alimentație sănătoasă și cu privire la riscurile cardiovasculare și de diabet se datorează în mare parte și lipsei programelor educaționale în materie de sănătate a populație din România.
Un alt motiv pentru ratele crescute de obezitate în rândul românilor este legat de gradul mai mare de sărăcie din țara noastră, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană. Oamenii săraci au mai puține posibilități de a avea o dietă diversificată și cele mai multe dintre alimentele pe care și le permit sunt de calitate scăzută, în consum prevalând cantitatea și nu calitatea, de aici probabilitatea mai mare de a fi obez și a dezvolta boli cardiovasculare și diabet de-a lungul vieții. În locul alimentelor proaspete, al legumelor și fructelor, oamenii cu posibilități financiare reduse consumă alimente procesate industrial, bogate în grăsimi saturate și în zaharuri rafinate, care sunt însă mai ieftine. Dar și consumul în exces de carbohidrați, de grăsimi și dulciuri în exces, împreună cu lipsa de mișcare sunt asociate cu obezitatea și diabetul. În mod deosebit la copii și tineri, aceste boli sunt potențate de consumul de băuturi carbogazoase dulci.
Pe lângă eforturile privind derularea de programe educaționale privind alimentația și stilul de viață pentru copii și tineri, pentru a reduce rata obezității , a bolilor cardiovasculare și a diabetului sunt necesare și alte acțiuni, precum subvenționarea alimentelor sănătoase pentru populația vulnerabilă financiar, taxarea suplimentară a băuturilor și alimentelor care conțin zahăr și programe de conștientizare pentru diminuarea accesului copiilor și adolescenților la alimentele și băuturile nesănătoase, etichete clare și avertismente scrise pe acestea privind riscurile consumului în exces și acțiuni pentru promovarea activității fizice. Totodată, este necesară creșterea accesului la serviciile de sănătate, în special pentru populațiile și în zonele defavorizate, pentru a se realiza un management al excesului de greutate și controlul diabetului și al bolilor cardiovasculare. Da, cel mai important pas este combaterea sărăciei.
În 2023 Asociația Consumers United/Consumatorii Uniți a desfășurat programul SUGAR din SAFE4Food, pentru promovarea alimentației sănătoase în rândul copiilor și adolescenților din România – proiect finanțat de Uniunea Europeană. Din ianuarie 2024 este membră SAFE Food Advocay Europe.
